Care este sensul din spatele ipocriziei?

Care este sensul din spatele ipocriziei?

Ce Film Să Vezi?
 
Care este sensul din spatele ipocriziei?

Cuvântul grecesc ὑποκριταί, sau hypokritai, se referea inițial la actorii de scenă. A fost, de asemenea, folosit pentru a descrie pe cineva care a fost un pretendent sau un simulator. La această a doua definiție ne referim în înțelegerile moderne ale ipocriziei. Cu toate acestea, puteți vedea cum se leagă și de originile sale cu actorii de scenă. Când cineva este ipocrit, se descurcă într-un fel.

Un ipocrit este o persoană care are credințe și opinii false pentru a ascunde sentimente sau motive reale. Ipocrizia poate fi determinată de dorința relativ benignă de a se potrivi. Sau poate din motive mai rău intenționate, cum ar fi manipularea.





Înșelăciune morală

ipocrizie morală sefa ozel / Getty Images

Un mod în care o persoană poate demonstra ipocrizie este pretinzând compasiunea sau îngrijorarea pentru a fi percepută ca o persoană bună. Acest aspect este foarte comun în ceea ce privește credințele religioase și morale. Referirea la o altă persoană ca ipocrit în conversația zilnică înseamnă, în general, că persoana acuzată se angajează într-un comportament pe care îl critică în ceilalți. În ceea ce privește psihologia morală, un ipocrit nu își urmează propriile valori declarate.



Pretenții false

ce este ipocrizia guirong hao / Getty Images

Conceptul de ipocrizie este răspândit de-a lungul istoriei. Cuvântul este încă recunoscut din forma sa originală latină, ipocrit . Limba franceză veche a folosit termenii ipocrizie și ipocrit . Ipocrizie a fost definit ca „păcatul de a pretinde virtute sau bunătate”, în timp ce ipocrit s-a referit la un „fals pretendent la virtute sau religie”. Un exemplu modern este să pretinzi că sprijină o cauză caritabilă în fața altora și să arunci o broșură sau un plic de donație la gunoi în drum spre casă.

Politică

ipocrizia politică P_Wei / Getty Images

Filosoful politic britanic David Runciman a descris înșelăciunea ipocrită ca pretinzând că deține cunoștințe, consistență, loialitate sau identitate pe care cineva nu o posedă. Michael Gerson, un jurnalist politic american, definește ipocrizia politică drept „folosirea conștientă a unei măști pentru a păcăli publicul și a obține beneficii politice”. Politicienii au fost surprinși angajându-se în acțiuni care sunt o contradicție directă cu campania lor publică. Un exemplu în acest sens este un politician ferm conservator care are o relație extraconjugală.

Explicație biblică

explicația ipocrizie

Învățăturile lui Isus din Biblie acoperă pe larg subiectul ipocriziei. Isus a descris ipocrizia ca fiind o stare jalnică de reducere a sinelui la un actor pe scenă. Un ipocrit își petrece viața căutând aprobarea celorlalți. Ipocrizia în Biblie vine din necunoașterea lui Dumnezeu. Ipocritii au căutat aplauze pentru acțiunile lor, deoarece nu aveau un sentiment de demnitate și valoare de la Dumnezeu. Acțiunile ipocriților biblici au devenit din ce în ce mai disperate și dramatice, deoarece laudele pe care le primeau de la alții erau în cele din urmă goale.



Influență biblică

influența biblică ipocrizia

Simțul biblic al ipocriziei formează o mare parte a conceptului modern. Scopul principal al ipocriților este să fie văzut și recunoscut. Ei atrag un public pentru că nu au dorința de a atinge obiectivele personale pe cont propriu. Simțul lor interior de sine este reprimat sau înlocuit de cerințele percepute ale altora.

Tipuri de ipocrizie

ipocrizia sinelui

Există mai multe tipuri de ipocrizie definite în mai multe epoci istorice. Un tartuf arată o falsă evlavie religioasă. Un mormânt alb este o persoană cu o natură rea care se pretinde a fi virtuoasă. Există mulți termeni pentru a descrie o persoană care în mod intenționat îi face pe alții să creadă ceva care nu este adevărat. Termenii obișnuiți pentru astfel de personaje sunt înșelătorie, înșelătorie, înșelător sau șmecher.

Auto-amăgire

ipocrizie adevăr Feodora Chiosea / Getty Images

Ipocrizia este considerată o formă de autoamăgire. Oamenii aleg adesea poziții cu privire la o problemă sau iau decizii înainte de a căuta dovezi. Această tendință este foarte răspândită în ceea ce privește problemele politice și morale dezbinate. Unii oameni caută dovezi care să susțină poziții preconcepute în loc să dezvolte opinii bazate pe fapte. O altă tactică comună este crearea intenționată de motive pentru a respinge dovezile care susțin o poziție opusă.



Percepția de Sine

ipocrit SIphotography / Getty Images

Ipocrizia se manifestă și în forme personale de autoînșelare. Mulți oameni au păreri foarte înalte despre ei înșiși. Oamenii au o înclinație naturală de a percepe realizările personale mai puternic decât eșecurile personale. Acest concept este denumit prejudecată de autoservire. Oamenii tind să se evalueze ca fiind peste medie în ceea ce privește trăsăturile pozitive, cum ar fi inteligența sau abilitățile. Bogăția și prestigiul social măresc această tendință. Cu toate acestea, acest lucru nu este universal și există mulți oameni cu păreri nerealist despre ei înșiși.

Rolul în societate

societatea ipocriziei yipengge / Getty Images

Filosofii de-a lungul veacurilor au analizat și discutat despre ipocrizie. Mulți l-au văzut ca pe un aspect inevitabil al naturii umane. Filosofii antici și moderni au discutat despre ipocrizie ca fiind o necesitate pentru civilizație. Această școală de gândire presupune că societatea s-ar destrăma fără capacitatea de a manifesta o pretenție de acord sau compasiune pentru anumite probleme. Această viziune a câștigat teren în ultimii ani, pe măsură ce climatele politice devin mai dezbinătoare în întreaga lume. Diferențele dintre diferitele ideologii politice sau morale devin mai evidente pe măsură ce măștile și pretențiile dispar, iar oamenii își arată adevăratele sentimente.

Percepţie

ipocrizie

Ipocrizia este uneori percepută incorect. Acuzațiile de ipocrizie în timpul dezbaterii problemelor controversate pot rezulta din proiectarea propriilor convingeri asupra celorlalți. Indivizii sau grupurile din părțile opuse ale unei probleme se analizează frecvent reciproc pentru convingeri și afirmații contradictorii. Uneori există o contradicție, dar poate fi o neînțelegere. Un exemplu de neînțelegere apare atunci când un grup leagă diferite credințe sau poziții împreună într-un mod pe care partea adversă nu crede. Un grup de activiști de mediu ar putea fi acuzat că a făcut rău oamenilor pentru a proteja animalele. Acuzatorii văd o asociere negativă, dar activiștii cred că obiectivele lor sunt benefice pentru oameni și animale.